Alexandru Vizitiu

Saptamana trecuta fost si 90 60 90-ul cu numarul 3. Dupa ce la emisiunea cu numarul 2 am ascultat doar o singura piesa in multe interpretari de datat asta m-am gandit sa mai diversificam putin. Tot saptamana trecura a fost si ziua lui Bob Geldof, motiv pentru care am adus si 2 piese ale domnului anterior amintit.

Lista de piese a fost urmatoarea:

I don’t like mondays – Bob Geldof
First We Take Manhattan – Jenifer Warnes
Summer Wine – Nancy Sinatra & Lee Hazlewood
Losing My Religion – REM

Romaneasca Serii:
Alfabetul – Rosu si Negru

First We Take Manhattan – Leonard Cohen
Summer Wine – Scooter
Losing My Religion – Gregorian
First We Take Manhattan – Sirenia
Summer Wine – Bono & The Corrs
the great song of indifference – Bob Geldof

Cateva clipuri din emisiunea aceasta:

Bob Geldof – I don’t like mondays

Rosu si Negru – Alfabetul

Leonard Cohen- First We Take Manhattan

Sirenia – ”First we take Manhattan” (Leonard Cohen)

Bono & The Corrs – Summer Wine

Ville Valo & Natalia Avelon – Summer Wine

Bob Geldof – The great song of indifference

Si ca un plus: Bob Geldof in concert la Live 8:

Bob Geldof – I don’t like Mondays

A fost si emisiune cu numarul 2. Nu a fost simplu deloc, aceeasi melodie ascultata timp de 0 ora intreaga. Mult preagreu pentru toti, chiar si pentru mine.

Lista de melodii ascultata: I Will Survive

Au cantat aceasta melodie in emisiune:

Gloria Gaynor
Tim Blaney
Hermes House Band
Shirley Bassey
Diana Ross
Snuff
Cake
Ingudesman & Joo & Gideon Kramer & Kamerata Baltica
Úrsula Hilaria Celia de la Caridad Cruz Alfonso pe scurt Celia Cruz
Azucar Moreno
The Puppini Sisters
The Pussycat Dolls
Marta Sancez

Dintre toate variantele ascultate au fost cateva care mie mi-au placut. Asa ca mai jos am sa vad arat care asu fost acestea:
Gloria Gaynor – I Will Survive

Celia Cruz – I will survive

cake – i will survive

Ingudesman & Joo & Gideon Kramer & Kamerata Baltica

Saptamana trecuta a fost prima mea emisiunea la Greenchannel. Nu a fost simplu, dar nici foarte complicat. E mai greu cu toate butoanele alea de pe mixer, dar se invata. Eu m-am simtit destul de ciudat acolo in studio, nu stiu cum s-a vazut pe “sticla”. Am vazut ulterior inregistrarea si nu prea mi-a placut ce am facut pe acolo. Altii spun ca a fost ok, o sa-i cred.

Lista de melodii a fost urmatoarea:

Nick Cave, Kylie Minogue, PJ Harvey -  Death Is Not The End
Helen Shapiro – Walking Back To Happiness
Bee Gees – Stayin’ Alive
Tony Christie -  I Did What I Did For Maria
Boney M – Rasputin
Franck Zappa – Bobby Brown Goes Down
Nancy Sinatra & Lee Hazlewood -  Summer Wine
Kansas – dust in the wind
Olivia Newton John & John Travolta – You’re the one that i want
Police – Every Breath You Take
R.E.M – loosing my religion
The Cramberries – Just My Imagination
Gloria Gaynor – I Will Survive
The Northen Kings – Take on me

Pe parcursul emisinunii am dat si  cateva melodii din emisiuni vitoare. Acestea au fost:
Nick Cave & The Bad Seeds – Stagger lee
Aha – Take On Me

Prima emisiune se gaseste deja in arhiva la GreenChannel. Una peste alta, se pare ca lucrurile au iesit bine si ca saptamana asta o sa urmeze a doua emisiune.

Pe final va las sa vedeti clipul melodiei care a incheiat aceasta prima emisiune: Bourvil – Salade de fruit

As putea spune ca sunt norocos si nu prea. Am schimbat ceva strazi pana acum, dar dintre toate una mi-a ramas in cap si va fi greu s-o uit. Din pacate ea nu mai exista in felul in care o stiam. Ani buni a fost atragatoare, nu fusese atinsa de modern, dar, dintr-o data, a ajuns si pe aici marea asfaltare si evident borduriada. Multi ar spune ca e frumos sa ai asfalt pe strada, ca suntem o capitala europeana, dar de ce strada mea? Pana acum ceva timp era o pata de culoare in orasul asta cenusiu si murdar. O strada de pamant marginita de altele pietruite unde castanii si liliecii faceau ca primavara totul sa fie altfel. Oricati castani, lilieci sau alte flori am planta nimic nu o sa poata acoperi acum cantitatea uriasa de asflat cu care i-a fost astupata gura acestei strazi. Casele acelea mici, normale, au fost indopate cu steroizi si dintr-o data s-au facut mari. Din ce in ce mai mari, deoarece cu cat este mai mare casa cu atat esti mai important, chiar daca o data cu umflarea pierzi si ultima ramasita de spatiu liber existent pe langa tine.

Strada copilariei a disparut, iar in locul ei a rasarit altceva… un monstru.

De ce oare se leaga ei de strazile astea in loc sa-si vada de treaba si sa se ocupe de autostrazi si alte drumuri mult mai importante.

Celelalte strazi nu au produs atatea amintiri, au fost cenusii si sterse. Nu se poate povesti despre ele pentru ca sunt urate, oamenii care le populeaza sunt urati, plini de ei, neinteresanti si ar fi bine daca acestia nu ar exista. Ar fi frumos daca eu as putea sa le dau voie sa locuiasca pe strada mea. Mi-ar placea ca eu sa fiu autoritatea care hotaraste acest lucru. Oare o fi posibil?

O sa-mi creez propria strada pe care vor locui doar cei pe care ii vreau eu, unde Giovanni iese in fiecare dimineata si ne incanta cu vioara lui cea batrana, unde o pisica obosita dupa atat colindat ne transmite un mesaj nu prea complicat,

unde toti isi vor lansa primii pasi in viata, deoarece strada mea ar fi intocmai unei piste de incercari a omenirii,

unde toti isi vor putea lasa lacatele pe stalpii de iluminat fara a fi desfacute de cineva

Si uite asa, destul de simplu, strada mea ar fi cu totul altceva.

Aceasta poveste participa la Concursul LG Electronics Romania, avand ca premiu un televizor LCD LG LH5000, iar pe aceasta cale vreau s-o invit pe EBA sa “Ia Atitudine!” si sa ne povesteasca cum a fost si cum mai este pe strada dumneaei

Mi-am făcut blog. De ce? Nu pot să răspund la întrebarea asta. Nu sunt mare fan al blogosferei, cred ca este plină de mizerie şi de căcat, dar cu toate astea mi-am facut şi eu blog. Multe lucruri mă enervează mai ales atunci când sunt obligat să le fac, dar de data asta nu e aşa. L-am făcut din proprie iniţiativă. Nu ştiu ce să scriu pe el, nu ştiu cât o să mă ţină şi mai ales nu ştiu daca sunt bun la scris. Mă mai gandesc la ce m-a mânat în luptă pentru a-mi face blog şi cand voi afla o să-mi expun aici motivele. Până atunci să-l umplem cu alte lucruri.

Ar trebui să facem un concurs, să vedem cine poate avea cel mai scurt post pe blog. Se pare că nu mai conteaza lungimea, grosimea sau substanţa. Important este să ai blog, să scrii pe el orice, iar cu cât postul este mai scurt cu atât eşti mai concis, iar ceilalti ar trebui să te venereze pentru reuşita ta